Dor · drum · Dumnezeu · Tarie

Porțile Tale

Văd lumea prin ochii Tăi
și totul este nespus de frumos,
o mare taină îmbracă Pământul.

Văd lumea prin ochii Tăi
de parcă un alt om și nu eu
locuiește în mine.

Citesc prin ziduri și cuvinte
ca într-o hartă fără legendă,
făcută de Noi pentru oamenii singuri.

Deschide-mi larg porțile,
mi-e teamă că n-or să încapă
toate comorile pe care le port în inimă.

Te rog, lasă porțile larg deschise –
dar de va încerca vreun gând urât,
Tu să nu-l lași să intre.

drum · Zbor

Cu amărăciune

Când seara se desface în lungi fâșii
Tu vii să presari totul cu pace subțire
și  lași tainele să iasă la lumina lunii
când se stinge viforul cugetelor noastre.

Ne sufocăm sub cerul senin și liber,
plămânii nu mai vor să primească
un aer din ce în ce mai solid –
avem nevoie de profesori de respirație.

În ziua ce se precipită la nesfârșit
ocolim abil gropile din asfalt,
una după alta, una după alta, dar uităm
și cine suntem și cum să Te numim.

Abia când seara se deface în lungi fâșii
Tu vii să presari totul cu amărăciune,
orice simbol sclipitor și prețios
care ne-ar putea lipi de această lume.

Cantec · Dor · drum · Iubire · Moarte

Matematic

Viețile noastre se întrepătrund tăcut,
dormim într-o foarte strânsă îmbrățișare
și totuși fiecare stă pe vârful lui de munte,
privindu-l pe celălalt cu o dragoste lungă.

Dac-ar fi să-mi spui ceva, probabil
mi-ai spune că tu mă iubești mai mult.
Din șuvoiul de cuvinte de pe limbă
simt că niciunul nu este sfânt.

Mai are vreun rost să construim o punte
între omenire și luna care se întunecă
din cauza luptei noastre cu imperfecțiunea
dată drept cale de mântuire?

Știu că nu te pot pierde și nici nu pot pleca
de lângă mâinile tale mari și calde,
însă e atâta depărtare între noi doi,
că doar noaptea o mai poate șterge.

În fața destinului nu e nimic de făcut
decât să ne plecăm capetele cu încrederea
că totul este gândit cu precizie matematică
și că nicio mierlă nu se stinge

înainte de a apuca să-Ți scrie un cântec.

drum · Iubire · Moarte · Vant

Armistițiu

Nu mai trage, spune Maestrul.
 Nu voi renunța
la visul meu mic,
vorbește vânătorul în vânt.

Dacă te oprești și mă urmezi,
Eu te voi elibera,
respiră Maestrul liniștit.
 Nu voi renunța la mine însumi,
tună vânătorul pe mare.

O, cât de dulce poate fi această viață,
toți copacii sunt plini de Tine,
lăcrimează mama, cu gingășie.
Vânătorii vânează ce e pieritor,
mamele poartă sămânța amară,
cântă măcăleandrul primăvara.

English version

Casa · drum · Tarie · Timp

Pax Augusta

Pacea este pretutindeni.
Tu nu ești tăcerea,
Tu vorbești în semne,
Tu vorbești în senzații de cuvinte –
șoaptă nerostită evaporându-se
ca roua la atingerea soarelui arzător.

Pacea este pretutindeni
și totuși ne scapă.
Amatori pe tărâmul viselor,
ne mulțumim statui de aur,
ne mulțumim cu o cetate de piatră
străjuită de corbi-santinele.

Suntem una cu carnea,
suntem una cu trecerea prin Marea Roșie,
de la înstrăinare la libertate.
Putem muta munții
acum sau niciodată pentru că
pretutindeni domnește pacea.

English version

Cantec · Dor · drum · Iubire · Moarte

Enfants perdus

lui Idir

Zece cântece de ploaie
ca zece ramuri de tămâie
arzânde.

Nouă pietre de mormânt
ca nouă rândunele înghițite
de Lethe.

Cinci sori înflorind
precum o mână cu cinci degete
ce sădește.

Trei lame rupte
a trei pamanturi neprihănite,
odihnindu-se.

O notă foarte joasă
pentru detașamentul speranței
ce asfințește acum.

English version

inspirat de melodia “Les larmes de leurs pères” – Idir & Patrick Bruel

Dor · drum · Dumnezeu

În loc de timp

În loc de timp mi-ai dat mângâiere,
Bucuria frumoasei grădini de trandafiri,
Iar în înțelepciunea Ta înconjurată,
Mă regăsesc în zumzetul albinelor.

O, Iubirea mea, oare îmi știi dorul?
Să fiu cu Tine, să fiu cu Tine.
În loc de timp mi-ai dat lipsa,
Drumul cel mai dulce, pe care nu-l vede nimeni.

Devorând tot ce-mi iese-n cale,
Îmbrățișându-i pe toți pe care-i întâlnesc,
În cântec de toamnă, felinar ce cade,
În loc de timp mi-ai dat mările.

Pentru tine am abandonat altare
De vise precum stelele, copaci vrăjiți,
În loc de timp mi-ai dat putere
Să vindec toate aripile rănite cu pace.

Mă tem de noaptea care vine zdrobitor,
Ferestrele mele sunt ca genunchii plecați,
În loc de timp mi-ai dat tăcere,
Să prind într-o piesă toate notele mici.

English version